{"id":1785,"date":"2023-04-04T00:09:54","date_gmt":"2023-04-04T00:09:54","guid":{"rendered":"https:\/\/bonafidesinvest.eu\/?p=1785"},"modified":"2023-04-03T23:08:55","modified_gmt":"2023-04-03T23:08:55","slug":"interview-with-zoran-rajn-ceo-of-bona-fides-invest-for-magazine-entrepreneur","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bonafidesinvest.eu\/ro\/interview-with-zoran-rajn-ceo-of-bona-fides-invest-for-magazine-entrepreneur\/","title":{"rendered":"Interviu cu Zoran Rajn, CEO al Bona Fides Invest pentru revista Entrepreneur"},"content":{"rendered":"

Interviu cu Zoran Rajn dup\u0103 recenta conferin\u021b\u0103 de la Assisi Economia lui Francesco (EoF)<\/a>, la care a participat activ.<\/p>\n\n\n\n

Zoran Rajn este fondator \u0219i pre\u0219edinte al Centrul pentru Inovare Social\u0103 \u0219i Dezvoltare Durabil\u0103 (CEDIOR)<\/a> \u0219i CEO al Centrul Interna\u021bional pentru Crowdfunding (ICFC)<\/a> cu sediul \u00een Zagreb. Este implicat \u00een inovarea social\u0103, antreprenoriatul social \u0219i crowdfunding de mai bine de 10 ani.<\/p>\n\n\n\n

Este activ \u00een cadrul mi\u0219c\u0103rii globale Economia lui Francesco, a c\u0103rei \u00eent\u00e2lnire a avut loc \u00een septembrie 2022 la Assisi, sub auspiciile Papei Francisc, \u0219i pe care mass-media a numit-o Davosul Papei sau cel mai important eveniment din lume \u00een acest moment. La reuniune au participat oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, inovatori sociali \u0219i antreprenori sociali cu v\u00e2rsta de p\u00e2n\u0103 la 35 de ani din 120 de \u021b\u0103ri, cu scopul de a g\u0103si solu\u021bii pentru a crea o lume mai echitabil\u0103, mai incluziv\u0103 \u0219i mai durabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103 c\u00e2teva dintre g\u00e2ndurile lui Zoran Rajn despre economie, societate, antreprenoriat, valori, inovare, s\u0103r\u0103cie \u0219i rolul Papei Francisc \u00een lume.<\/p>\n\n\n\n

Despre CEDIOR \u0219i alte activit\u0103\u021bi ale lui Zoran Rajn...<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Centrul pentru inovare social\u0103 \u0219i dezvoltare durabil\u0103 (CEDIOR) este o \u00eentreprindere social\u0103 \u0219i un think-tank interna\u021bional, fondat \u00een 2012 cu scopul de a crea \u0219i accelera solu\u021bii inovatoare \u0219i durabile pentru problemele sociale actuale. Portofoliul s\u0103u include aproape 50 de proiecte cu utilitate social\u0103 \u0219i coopereaz\u0103 cu peste o sut\u0103 de parteneri din sectorul public, civil, de afaceri \u0219i academic. \u00centruc\u00e2t ne ocup\u0103m de subiectul crowdfunding \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, \u00een 2019 am \u00eenfiin\u021bat Centrul Interna\u021bional de Crowdfunding (ICFC) cu scopul de a aduce crowdfundingul mai aproape de publicul larg. Activitatea \u0219i angajamentul social al Cedior \u0219i al ICFC sunt recunoscute pe scar\u0103 larg\u0103 de c\u0103tre public, mass-media \u0219i institu\u021biile guvernamentale din Croa\u021bia \u0219i din str\u0103in\u0103tate. Numele de Centru pentru inovare social\u0103 \u0219i dezvoltare durabil\u0103 a fost ales deoarece dezvoltarea durabil\u0103 este obiectivul activit\u0103\u021bilor noastre, iar inovarea social\u0103 este un mijloc de atingere a acestui obiectiv.<\/p>\n\n\n\n

Despre conceptele de durabilitate, inovare social\u0103, antreprenoriat social \u0219i crowdfunding...<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Sustenabilitatea este capacitatea unui sistem de a exista permanent f\u0103r\u0103 a se pune \u00een pericol pe sine, societatea \u0219i mediul. Inova\u021biile sociale sunt nout\u0103\u021bi aplicate care vizeaz\u0103 rezolvarea problemelor sociale \u0219i crearea binelui comun, de exemplu, tehnologii ecologice, modele inovatoare de finan\u021bare a proiectelor, noi reglement\u0103ri juridice etc. Antreprenoriatul social este un tip de antreprenoriat \u00een care profitul ob\u021binut este utilizat \u00een principal pentru a rezolva o problem\u0103 social\u0103 sau de mediu. \u00cen antreprenoriatul clasic, actorii de pe pia\u021b\u0103 concureaz\u0103 pentru a vedea cine va face mai mul\u021bi bani, iar \u00een antreprenoriatul social, cine va rezolva mai multe probleme sociale \u0219i va crea bine pentru comunitate. Pe scurt, \u00een antreprenoriatul social, banii nu sunt un scop, ci un mijloc. Crowdfunding este un model inovator \u0219i democratic de finan\u021bare a proiectelor care presupune prezentarea public\u0103 a unei \u00eentreprinderi, de obicei prin intermediul unei platforme online, \u0219i permite cet\u0103\u021benilor s\u0103 investeasc\u0103 bani \u00een aceasta din motive altruiste sau cu scopul de a realiza un profit sau de a ob\u021bine alte beneficii. \u00cen acest fel, este posibil s\u0103 se utilizeze mai multe modele de investi\u021bii: dona\u021bii, achizi\u021bie la distan\u021b\u0103 \u00een timp, \u00eemprumuturi, investi\u021bii \u00een ac\u021biuni de proprietate \u0219i investi\u021bii \u00een ac\u021biuni de profit.<\/p>\n\n\n\n

Despre schimbarea modelului economic actual, care se bazeaz\u0103 exclusiv pe profit...<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Progresul tehnologic a creat iluzia succesului societ\u0103\u021bii moderne, dar este profund nereu\u0219it, poate cel mai nereu\u0219it din toate timpurile, deoarece nu au existat niciodat\u0103 ipoteze mai bune pentru rezolvarea principalelor probleme sociale \u00eentr-o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp, iar \u00een schimb acestea continu\u0103 s\u0103 se acumuleze. Vorbind la figurat, omenirea de ast\u0103zi este un gigant tehnologic \u0219i un pitic moral. Exist\u0103 multe cifre alarmante, dar poate c\u0103 acestea sunt cele mai \u0219ocante. Conform unui raport ONU, o sut\u0103 de specii de plante \u0219i animale dispar \u00een fiecare zi. 94% din venitul mondial este distribuit \u00eentre 40% din popula\u021bia P\u0103m\u00e2ntului. 50% din de\u0219eurile marine sunt plastic de unic\u0103 folosin\u021b\u0103, iar \u00een fiecare an 8 milioane de tone ajung \u00een oceane. \u00cen prezent, exist\u0103 suficient plastic pentru a \u00eenconjura P\u0103m\u00e2ntul de 400 de ori. 41 de milioane de copii sunt uci\u0219i anual prin avort, care este cea mai mare cauz\u0103 de deces din lume. 30 de milioane de oameni se afl\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie de sclavie. La fiecare 10 p\u00e2n\u0103 la 15 secunde, un copil moare de foame \u00een lume. 20% din popula\u021bia lumii este analfabet\u0103. 3,8 miliarde de oameni tr\u0103iesc cu $2 pe zi sau mai pu\u021bin. \u00cen 1820, raportul dintre venitul celor 20 % din popula\u021bia lumii din partea de sus \u0219i cel din partea de jos a fost de 3:1, \u00een 1960 a fost de 30:1, iar \u00een 1991 a fost de 86:1. 1% din investi\u021bia anual\u0103 total\u0103 \u00een arme ar asigura educa\u021bia tuturor copiilor din lume. Aceasta este \"normalitatea\" \u00een care am tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la Covid \u0219i \u00een care vom continua s\u0103 tr\u0103im \u0219i dup\u0103 aceasta, dac\u0103 nu vom folosi criza actual\u0103 ca un catalizator pentru schimbare.<\/p>\n\n\n\n

Despre modele de reform\u0103 economic\u0103 pe urmele Papei Francisc...<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen lumea de ast\u0103zi, exist\u0103 trei concepte de afaceri. Primul este acela c\u0103 societatea exist\u0103 pentru a genera cel mai mare profit posibil pentru proprietarii sau ac\u021bionarii s\u0103i, indiferent de consecin\u021bele d\u0103un\u0103toare pe care le creeaz\u0103. Un alt concept este acela c\u0103 o companie exist\u0103 pentru a genera cel mai mare profit posibil, dar respect\u00e2nd cele mai \u00eenalte standarde de protec\u021bie a propriilor angaja\u021bi, clien\u021bi, furnizori \u0219i a societ\u0103\u021bii \u00een ansamblu. Al treilea concept este acela c\u0103 o \u00eentreprindere exist\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pentru a rezolva probleme sociale \u0219i de mediu, realiz\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp durabilitatea financiar\u0103. Acesta este conceptul de antreprenoriat social pe care l-am men\u021bionat cu pu\u021bin timp \u00een urm\u0103. Scopul acestor companii nu este de a face c\u00e2t mai mul\u021bi bani posibil pentru ac\u021bionarii lor, ci de a face c\u00e2t mai mult bine societ\u0103\u021bii \u0219i mediului cu profitul realizat. Din p\u0103cate, primul concept este \u00eenc\u0103 dominant \u00een \u00eentreaga lume \u0219i multe dintre problemele cu care ne confrunt\u0103m deriv\u0103 din acesta. Consumatorii trebuie s\u0103 devin\u0103 con\u0219tien\u021bi de necesitatea de a cump\u0103ra produse \u0219i servicii locale \u0219i etice. \u00cen sistemul \u00een care tr\u0103im, politica este o reflectare a aleg\u0103torilor, iar economia este o reflectare a consumatorilor, iar noi trebuie s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi de puterea \u0219i responsabilitatea pe care le avem ca aleg\u0103tori \u0219i ca consumatori.<\/p>\n\n\n\n

Despre propria sa perspectiv\u0103 economic\u0103...<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Viziunea mea economic\u0103 asupra lumii este modelat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de morala cre\u0219tin\u0103 \u0219i de antreprenoriatul social. Toate proiectele lansate de CEDIOR \u0219i ICFCF trebuie s\u0103 respecte principiul nostru de acceptare 4P - Pater, oameni, planet\u0103, profit, adic\u0103 fiecare proiect trebuie s\u0103 fie \u00een conformitate cu poruncile lui Dumnezeu, trebuie s\u0103 vizeze binele oamenilor \u0219i al mediului \u0219i trebuie s\u0103 fie durabil din punct de vedere financiar pe termen lung.<\/p>\n\n\n

\n
\"Zoran
Zoran Rajn organizeaz\u0103 un curs de formare pentru \u00eentreprinderile nou-\u00eenfiin\u021bate la ZICER - Centrul de inovare din Zagreb.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Despre lec\u021biile pe care omenirea le poate \u00eenv\u0103\u021ba din actuala criz\u0103 corona...<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pentru Covid, regula este c\u0103 nu tot r\u0103ul este pentru r\u0103u. Pandemia a scos la iveal\u0103 numeroase puncte slabe ale statelor na\u021bionale \u0219i ale comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale. Con\u0219tientizarea acestor probleme este o \u0219ans\u0103 genera\u021bional\u0103 de a crea un sistem mai bun. Voi \u00eencerca s\u0103 enum\u0103r c\u00e2teva dintre ele. \u00cen primul r\u00e2nd, accentul este pus pe coronavirusuri. Exper\u021bii care se ocup\u0103 de animale avertizeaz\u0103 de mul\u021bi ani cu privire la pericolul coronavirusurilor, care se transmit de la animale la oameni, deoarece oamenii se r\u0103sp\u00e2ndesc din ce \u00een ce mai mult, defri\u0219\u00e2nd p\u0103durile \u0219i intr\u00e2nd \u00een habitatele animalelor s\u0103lbatice. Dac\u0103 nu oprim o astfel de atitudine agresiv\u0103, ne punem \u00een pericol s\u0103 ne confrunt\u0103m cu o nou\u0103 pandemie \u00een viitor. La nivel interna\u021bional, este necesar s\u0103 dezvolt\u0103m mecanisme de criz\u0103, de exemplu, s\u0103 cre\u0103m un fond interna\u021bional de criz\u0103 \u00een care membrii vor pl\u0103ti periodic fonduri \u0219i le vor folosi \u00een situa\u021bii de urgen\u021b\u0103, precum \u0219i s\u0103 prevedem sanc\u021biuni clare pentru acei membri care nu transmit \u00een timp util informa\u021bii importante pentru \u00eentreaga comunitate interna\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, la nivelul organiza\u021biilor interna\u021bionale, este necesar s\u0103 ne dedic\u0103m cre\u0103rii unei \"c\u0103r\u021bi totale\", un proiect niciodat\u0103 finalizat care va colecta toate cuno\u0219tin\u021bele practice privind modul de reconstruc\u021bie a societ\u0103\u021bii \u00een cazul unui dezastru natural major \u0219i va include \u00eenv\u0103\u021barea con\u021binutului s\u0103u \u00een programele \u0219colare na\u021bionale, deoarece sistemul institu\u021bional se poate destr\u0103ma mult mai u\u0219or dec\u00e2t credem. Ast\u0103zi ne afl\u0103m \u00eentr-o situa\u021bie absurd\u0103. Cuno\u0219tin\u021bele cresc \u00een fiecare zi \u00eentr-un ritm incredibil, primim mai multe informa\u021bii \u00een ziarul de zi cu zi dec\u00e2t a auzit \u00een medie un om din secolul al XVIII-lea \u00eentr-o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103, dar, ca indivizi, avem extrem de pu\u021bine cuno\u0219tin\u021be despre abilit\u0103\u021bile de via\u021b\u0103 de baz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te statele na\u021bionale, am avut ocazia s\u0103 vedem c\u00e2t de lungi sunt lan\u021burile de aprovizionare fatale \u00een astfel de situa\u021bii, motiv pentru care este important ca fiecare \u021bar\u0103 s\u0103 aib\u0103 propria produc\u021bie de alimente, energie \u0219i medicamente. F\u0103r\u0103 aceasta, nu este posibil s\u0103 vorbim despre suveranitatea niciunui stat. De asemenea, ne-am dat seama c\u0103 nu ne putem p\u0103stra toate ou\u0103le \u00eentr-un singur co\u0219. \u021a\u0103rile care se bazeaz\u0103 pe turism \u0219i pe rentierism au sim\u021bit acest lucru \u00een mod special. Este mai u\u0219or de minimizat pagubele odat\u0103 cu existen\u021ba unei economii diversificate. De asemenea, statele ar trebui s\u0103 creasc\u0103 investi\u021biile \u00een s\u0103n\u0103tate, \u0219tiin\u021b\u0103, transformarea digital\u0103 a serviciilor publice, infrastructura de telecomunica\u021bii \u0219i serviciile de securitate public\u0103. Prin pandemie, am v\u0103zut, de asemenea, c\u0103 ocupa\u021biile cel mai prost pl\u0103tite sunt cruciale pentru func\u021bionarea normal\u0103 a societ\u0103\u021bii, motiv pentru care acestea trebuie reevaluate moral \u0219i financiar.<\/p>\n\n\n\n

Atunci c\u00e2nd vorbim despre munc\u0103, trebuie spus, de asemenea, c\u0103 munca de acas\u0103 s-a dovedit a fi un concept posibil care trebuie \u00eenc\u0103 cultivat, care poate fi o alternativ\u0103 deosebit de valoroas\u0103 pentru p\u0103rin\u021bii tineri, astfel \u00eenc\u00e2t ace\u0219tia s\u0103 poat\u0103 petrece mai mult timp cu copiii lor \u0219i s\u0103-\u0219i consolideze familiile.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cele din urm\u0103, am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 apreciem mai mult libertatea \u0219i interac\u021biunea social\u0103 pe care le lu\u0103m de bune \u0219i a devenit mai clar c\u0103 Dumnezeu, patria \u0219i familia devin principalele suporturi \u00een astfel de momente. R\u0103ul este un sprinter, dar binele este un alerg\u0103tor de maraton. Putem \u0219i trebuie s\u0103 transform\u0103m fiecare situa\u021bie rea din via\u021b\u0103 \u00een ceva bun. Sper c\u0103 vom fi suficient de \u00een\u021belep\u021bi ca societate pentru a face acest lucru chiar \u0219i cu Covid, dup\u0103 care avem \u0219ansa de a deveni oameni mai buni.<\/p>\n\n\n\n

Despre economia Papei Francisc...<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ideea evenimentului The Economy of Francesco este ca participan\u021bii s\u0103 creeze solu\u021bii pentru a crea o lume mai echitabil\u0103, mai incluziv\u0103 \u0219i mai durabil\u0103. La eveniment au participat 2 000 de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, inovatori sociali \u0219i antreprenori sociali cu v\u00e2rsta de p\u00e2n\u0103 la 35 de ani din 120 de \u021b\u0103ri. Procesul de selec\u021bie a fost exigent \u0219i au fost selecta\u021bi participan\u021bii care au ob\u021binut rezultate notabile \u00een domeniile lor. Participan\u021bii au fost \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een dou\u0103sprezece grupuri, iar pe parcursul celor trei zile ale evenimentului, fiecare grup \u0219i-a prezentat propriile recomand\u0103ri la care a lucrat \u00een ultimul an. Este important s\u0103 subliniem faptul c\u0103 sf\u00e2r\u0219itul evenimentului de s\u00e2mb\u0103t\u0103 nu este sf\u00e2r\u0219itul, ci \u00eenceputul \u00eentregii pove\u0219ti, deoarece cooperarea dintre participan\u021bi \u0219i organiza\u021biile de activitate va continua. Este bine cunoscut faptul c\u0103 nicio problem\u0103 nu poate fi rezolvat\u0103 la acela\u0219i nivel de con\u0219tiin\u021b\u0103 care a creat-o \u0219i tocmai de aceea este esen\u021bial ca tinerii s\u0103 fie implica\u021bi \u00een g\u0103sirea de solu\u021bii la problemele sociale importante. Personal, sunt activ \u00een dou\u0103 grupuri - Finan\u021be \u0219i umanitate \u0219i Munc\u0103 \u0219i \u00eengrijire.<\/p>\n\n\n\n

Despre pontificatul Papei Francisc \u0219i rolul s\u0103u \u00een lume...<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Eu v\u0103d pontificatul Papei \u00een conformitate cu numele pe care \u0219i l-a ales. C\u00e2nd spunem Sf\u00e2ntul Francisc, primele asocieri pentru un cre\u0219tin sunt s\u0103racii, pacea, natura \u0219i animalele. Papa Francisc ac\u021bioneaz\u0103 \u00een consecin\u021b\u0103: \u00eei ajut\u0103 pe s\u0103raci \u0219i pe nevoia\u0219i, semnaleaz\u0103 nedrept\u0103\u021bile sociale, lupt\u0103 pentru o Biseric\u0103 lipsit\u0103 de lux \u0219i deschis\u0103 credincio\u0219ilor, \u00eencurajeaz\u0103 pacea \u0219i dialogul \u00eentre religii \u0219i popoare \u0219i atrage aten\u021bia asupra datoriei noastre de a trata natura \u0219i toate fiin\u021bele ca buni administratori \u0219i gardieni ai tot ceea ce Dumnezeu ne-a \u00eencredin\u021bat. Apreciez \u00een mod deosebit simplitatea, umilin\u021ba \u0219i bl\u00e2nde\u021bea Papei, pe care le consider calit\u0103\u021bile oamenilor \u0219i liderilor cu adev\u0103rat mari. \u00cen contextul problemelor societ\u0103\u021bii contemporane, Papa Francisc este omul potrivit la locul potrivit \u00een momentul potrivit.<\/p>\n\n\n\n

Despre cei s\u0103raci \u0219i exclu\u0219i...<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Atunci c\u00e2nd vorbim despre s\u0103r\u0103cie, este necesar s\u0103 subliniem c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 tipuri de s\u0103r\u0103cie - material\u0103 \u0219i spiritual\u0103. S\u0103r\u0103cia material\u0103 este o stare \u00een care o persoan\u0103 sau o comunitate nu dispune de suficiente resurse materiale \u0219i financiare pentru a-\u0219i satisface nevoile existen\u021biale de baz\u0103, iar s\u0103r\u0103cia spiritual\u0103 este o stare \u00een care un individ sau o comunitate nu dispune de virtu\u021bi pentru a \u00eendeplini standardul moral stabilit de Dumnezeu. Ambele tipuri de s\u0103r\u0103cie sunt fatale \u0219i trebuie comb\u0103tute, iar acest lucru se poate face \u00een principal printr-o educa\u021bie mai bun\u0103, o mai bun\u0103 educa\u021bie spiritual\u0103 \u0219i alfabetizare moral\u0103 a societ\u0103\u021bii, politici fiscale, surse de finan\u021bare mai accesibile \u0219i \u00eencurajarea antreprenoriatului social. Eradicarea acestor dou\u0103 tipuri de s\u0103r\u0103cie este misiunea fundamental\u0103 a Cedior \u0219i a ICFC.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"
Zoran Rajn prime\u0219te certificatul de calitate pentru gestionarea crowdfunding-ului.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Despre avantajele crowdfunding-ului fa\u021b\u0103 de alte surse de finan\u021bare...<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen primul r\u00e2nd, crowdfundingul este o surs\u0103 democratic\u0103 \u0219i accesibil\u0103 de finan\u021bare. Exist\u0103 multe exemple de companii care \u0219i-au \u00eenceput dezvoltarea cu finan\u021bare prin crowdfunding, deoarece nu puteau ob\u021bine bani \u00een niciun alt mod, \u0219i care ulterior au devenit companii mari. Cu fiecare surs\u0103 de finan\u021bare, apar adesea anumite probleme. De exemplu, \u00een cazul fondurilor UE, apare adesea problema cofinan\u021b\u0103rii, \u00een care titularul proiectului trebuie s\u0103 furnizeze \u00eentre 20 \u0219i 50% din propria participare, \u0219i problema prefinan\u021b\u0103rii, \u00een care titularului proiectului i se acord\u0103 100% din grant, dar cu condi\u021bia s\u0103 finan\u021beze faza ini\u021bial\u0103 a proiectului cu fonduri proprii \u0219i apoi s\u0103 le justifice. \u00cen cazul finan\u021b\u0103rii proiectelor de la bugetul de stat, apare adesea problema obstacolelor birocratice, iar atunci c\u00e2nd este vorba de credite bancare, problema garan\u021biilor.<\/p>\n\n\n\n

Walt Disney, \u00eenainte de a ob\u021bine un \u00eemprumut pentru proiectul s\u0103u de desene animate, a fost refuzat de 121 de b\u0103nci deoarece nu putea oferi garan\u021bii. Business angels \u0219i fondurile de investi\u021bii, pe de alt\u0103 parte, investesc \u00eentr-un num\u0103r foarte mic de proiecte specifice care au poten\u021bialul unor randamente rapide \u0219i ridicate. La \u00eenceputul anului, am avut ocazia s\u0103 vizitez un fond german de capital de risc care investe\u0219te numai \u00een antreprenoriatul social. Ace\u0219tia primesc peste 500 de proiecte pe an \u0219i investesc \u00een doar 2-3, cea mai mic\u0103 investi\u021bie ridic\u00e2ndu-se la 500 de mii de euro, iar obiectivul lor este s\u0103 v\u00e2nd\u0103 partea lor din afacere \u0219i s\u0103 ias\u0103 din proiect \u00een urm\u0103torii cinci ani.<\/p>\n\n\n\n

Urm\u0103torul avantaj al crowdfunding-ului este c\u0103 riscul financiar este dispersat \u00eentre mai multe persoane, astfel \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 proiectul e\u0219ueaz\u0103, nimeni nu suport\u0103 consecin\u021be financiare semnificative. De asemenea, campania de crowdfunding permite validarea ideii \u0219i testarea pie\u021bei \u00eenainte de angajarea unor costuri mari. Acest lucru ajut\u0103, de asemenea, business angels, fondurile de investi\u021bii \u0219i b\u0103ncile s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 o imagine mai bun\u0103 a riscurilor \u00een cazul \u00een care ezit\u0103 s\u0103 investeasc\u0103 \u00eentr-un proiect. \u00cen plus fa\u021b\u0103 de beneficiile financiare enumerate, exist\u0103 \u0219i beneficii de marketing. Preg\u0103tirea \u0219i punerea \u00een aplicare a campaniei reprezint\u0103 o publicitate excelent\u0103 \u0219i un mijloc de a aduna comunitatea social\u0103 \u00een jurul proiectului, de a crea o baz\u0103 de clien\u021bi fideli, de a atrage aten\u021bia mass-media, de a ob\u021bine feedback \u0219i idei noi pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea activit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cele din urm\u0103, \u00een cazul crowdfunding-ului prin dona\u021bii, premii \u0219i \u00eemprumuturi, proiectul r\u0103m\u00e2ne 100% proprietatea titularului, ceea ce nu este cazul \u00een cazul business angels \u0219i al fondurilor de investi\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Despre sectorul bancar...<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Activitatea bancar\u0103 nu este popular\u0103 \u00een societate, dar dac\u0103 este abordat\u0103 corect, ea poate fi \u00eentr-adev\u0103r nobil\u0103 \u0219i etic\u0103. Pe c\u00e2t de mult bine poate face un medic pentru s\u0103n\u0103tatea unui om, pe at\u00e2t de mult poate face un bancher pentru finan\u021bele sale. Bancherii nu ar trebui s\u0103 fie doar v\u00e2nz\u0103tori de bani, ci \u0219i medici ai finan\u021belor umane. Tocmai de aceea sunt un sus\u021bin\u0103tor al b\u0103ncilor etice care au o abordare responsabil\u0103 din punct de vedere social fa\u021b\u0103 de client, refuz\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103 un produs bancar dac\u0103 acesta nu este \u00een interesul clientului, alfabetizeaz\u0103 financiar comunitatea, ofer\u0103 servicii grupurilor vulnerabile, ofer\u0103 programe de creditare favorabile pentru a satisface nevoile de via\u021b\u0103 de baz\u0103 ale cet\u0103\u021benilor, evit\u0103 creditele de consum f\u0103r\u0103 scop, care sunt dominante \u00een r\u00e2ndul b\u0103ncilor conven\u021bionale, investesc \u00een \u00eentreprinderi mici \u0219i mijlocii care \u00eemputernicesc comunitatea local\u0103, \u00een special \u00een agricultura ecologic\u0103, surse de energie regenerabil\u0103, inova\u021bii ecologice \u0219i antreprenoriat social, evit\u0103 investi\u021biile \u00een combustibili fosili, produc\u021bia de arme, jocurile de noroc \u0219i industriile d\u0103un\u0103toare s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii umane \u0219i mediului , sprijin\u0103 antreprenorii debutan\u021bi cu capital, cuno\u0219tin\u021be \u0219i crearea de re\u021bele cu alte p\u0103r\u021bi interesate de pe pia\u021b\u0103, ofer\u0103 angaja\u021bilor salarii uniforme, f\u0103r\u0103 bonusuri \u0219i penaliz\u0103ri pentru rezultatele v\u00e2nz\u0103rilor, deoarece acestea \u00eencurajeaz\u0103 tratamentul necorespunz\u0103tor al clien\u021bilor \u0219i v\u00e2nz\u0103rile de produse, \u00ee\u0219i prezint\u0103 \u00een mod transparent investi\u021biile \u0219i opera\u021biunile, iar obiectivul general al activit\u0103\u021bii lor nu este maximizarea profitului pentru ac\u021bionari, ci maximizarea beneficiilor pentru clien\u021bii s\u0103i, realiz\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp sustenabilitatea financiar\u0103 \u0219i cre\u00e2nd rezerve financiare \u00een cazul unor viitoare perturb\u0103ri economice pe pia\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd vorbim despre b\u0103nci, vreau s\u0103 subliniez faptul c\u0103 p\u0103rintele Ante Gabri\u0107, unul dintre cei mai mari misionari croa\u021bi care a murit \u00een numele sfin\u021beniei \u00een timp ce lucra cu Sf\u00e2nta Maica Tereza, \u00een India, la mijlocul secolului trecut, a dezvoltat o banc\u0103 de orez care a ajutat s\u0103racii \u00een lupta \u00eempotriva c\u0103m\u0103tarilor \u0219i a ini\u021biat, de asemenea, o serie de alte inova\u021bii sociale, pentru care, peste 50 de ani mai t\u00e2rziu, unele au primit Premiul Nobel. Cedior \u0219i ICFC vor institui un premiu \u00een numele s\u0103u pentru inovare social\u0103 \u00een lupta \u00eempotriva s\u0103r\u0103ciei \u0219i a excluziunii sociale.<\/p>\n\n\n\n

Despre inteligen\u021ba artificial\u0103 \u0219i crowdfunding...<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cedior \u0219i ICFC lucreaz\u0103 la dezvoltarea unui software big data care colecteaz\u0103 \u0219i prelucreaz\u0103 cantit\u0103\u021bi mari de date \u0219i trage concluzii utile cu privire la gradul de risc al campaniilor de crowdfunding. Pe de o parte, acest lucru va ajuta proprietarii de proiecte s\u0103 detecteze punctele slabe ale proiectului lor, s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 mai bine campania \u0219i s\u0103 atrag\u0103 mai multe investi\u021bii, iar pe de alt\u0103 parte, va ajuta investitorii s\u0103 recunoasc\u0103 mai u\u0219or proiectele cu risc ridicat \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i gestioneze mai eficient banii. Software-ul nu va lua \u00een mod autonom decizii cu privire la risc, ci va servi ca un supliment la evaluarea de specialitate a evaluatorului. \u00cen \u00eentreaga lume, nimeni nu face acest lucru \u00een afar\u0103 de noi. \u00cen plus, lucr\u0103m la dezvoltarea Enciclopediei Crowdfunding, o baz\u0103 de date digital\u0103 a tuturor cuno\u0219tin\u021belor despre crowdfunding, bazat\u0103 pe contribu\u021biile utilizatorilor \u0219i pe inteligen\u021ba artificial\u0103. \u00cen plus fa\u021b\u0103 de faptul c\u0103 utilizatorii vor putea s\u0103 o editeze precum Wikipedia, Enciclopedia va crea \u0219i va colecta cel mai recent con\u021binut de crowdfunding bazat pe software AI .<\/p>\n\n\n\n

La fel cum la sf\u00e2r\u0219itul filmelor exist\u0103 o inscrip\u021bie care spune c\u0103 niciun animal nu a fost ucis pentru realizarea filmului, la fel ne place s\u0103 subliniem c\u0103 niciun loc de munc\u0103 nu a fost \u0219i nu va fi pierdut pentru dezvoltarea software-ului nostru de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103. De fapt, vor fi create noi locuri de munc\u0103. Odat\u0103 cu aplicarea inteligen\u021bei artificiale, problema locurilor de munc\u0103 se va dezvolta \u00een dou\u0103 direc\u021bii. Pe de o parte, vor fi create noi locuri de munc\u0103 care vor necesita noi cuno\u0219tin\u021be, ca \u00een cazul Cedior \u0219i ICFC, iar pe de alt\u0103 parte, unele locuri de munc\u0103 vor fi desfiin\u021bate, \u00een special cele repetitive. Cele mai rezistente la \u00eenchidere vor fi acele locuri de munc\u0103 care vor solicita creativitate, empatie \u0219i abilit\u0103\u021bi motorii complexe.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"
Zoran Rajn este ambasadorul proiectului E-FIX - Energy Financing Mix finan\u021bat prin programul Orizont 2020, la care particip\u0103 14 parteneri din 6 \u021b\u0103ri \u0219i al c\u0103rui scop este dezvoltarea de modele inovatoare de finan\u021bare pentru proiecte din sectorul energetic.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Despre modele \u00een antreprenoriat...<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Modelele mele de urmat sunt antreprenorii care v\u0103d \u00een afaceri o grij\u0103 pentru societate. \u00cen primul r\u00e2nd, don Bosco, ca unul dintre primele exemple de antreprenoriat social, care, \u00een timpul revolu\u021biei industriale din Italia, i-a responsabilizat spiritual \u0219i social pe tinerii care erau amenin\u021ba\u021bi de s\u0103r\u0103cie \u0219i, prin urmare, c\u0103deau \u00een crim\u0103, bande \u0219i \u00eenchisoare. I-a alfabetizat, le-a oferit educa\u021bie profesional\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 deveni cizmari, croitori, zidari, t\u00e2mplari, brutari, tipografi sau s\u0103 \u00eenve\u021be o alt\u0103 meserie, a \u00eenfiin\u021bat ateliere \u00een care i-a angajat, a fondat Societatea pentru Ajutorul Mutual al Muncitorilor \u0219i a scris primul contract de ucenicie din Europa, cer\u00e2nd angajatorilor s\u0103 \u00eel respecte pentru a-i proteja pe tineri de exploatare.<\/p>\n\n\n\n

Oratoriile pe care le-a fondat pentru tineri au servit ca 4 \u00een 1, au fost o cas\u0103, o \u0219coal\u0103, o parohie \u0219i un loc de joac\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 le-a oferit educa\u021bie \u0219i locuin\u021b\u0103, le-a oferit \u0219i educa\u021bie spiritual\u0103, cu scopul de a face din ei cet\u0103\u021beni one\u0219ti \u0219i buni cre\u0219tini, \u0219i a recunoscut, de asemenea, importan\u021ba jocului, motiv pentru care a organizat numeroase activit\u0103\u021bi, cum ar fi practicarea de sporturi \u0219i jocuri sociale sau formarea de trupe de teatru \u0219i orchestre muzicale. Pentru a putea dezvolta numeroase proiecte, a asigurat fonduri prin v\u00e2nzarea produselor realizate \u00een ateliere, organizarea de loterii \u0219i tombole \u0219i dona\u021bii, prin care donatorii primeau cadouri, ceea ce poate fi considerat un precursor al crowdfunding .<\/p>\n\n\n\n

Ca exemplu istoric de femeie antreprenor social, a\u0219 men\u021biona-o pe Maria Montessori, care, la fel ca Don Bosco, care a dezvoltat o metod\u0103 preventiv\u0103 \u00een educa\u021bie, a l\u0103sat o amprent\u0103 profund\u0103 \u00een domeniul educa\u021biei copiilor cu principalul principiu educa\u021bional \"ajut\u0103-m\u0103 s\u0103 fac singur\". C\u00e2nd vorbim despre educa\u021bie, ar trebui s\u0103 o men\u021bion\u0103m \u0219i pe Sf\u00e2nta Angela Merica, fondatoarea Ursulinelor, care a tr\u0103it \u00een secolele XV \u0219i XVI, \u0219i pe care pedagogii contemporani o numesc vizionar\u0103 \u0219i precursoare a pedagogiei moderne. De exemplu, \u00een urm\u0103 cu 500 de ani, ea sus\u021binea c\u0103 clasele nu trebuie s\u0103 aib\u0103 mai mult de 20 de copii, astfel \u00eenc\u00e2t profesorii s\u0103 se poat\u0103 dedica fiec\u0103rui copil \u00een parte, cu respect \u0219i dragoste.<\/p>\n\n\n\n

Printre exemplele mai moderne, l-a\u0219 men\u021biona inevitabil pe creatorul Nutella, Michele Ferrero, care era un credincios devotat. La s\u0103rb\u0103torirea celei de-a 50-a anivers\u0103ri a companiei, el a declarat \u00een fa\u021ba presei: \"Dator\u0103m succesul Ferrero Fecioarei Maria de la Lourdes, f\u0103r\u0103 ea nu am fi putut face nimic\". El a pus statui ale Maicii Domnului \u00een fiecare birou \u0219i \u00een fiecare unitate \u0219i f\u0103cea \u00een mod regulat un pelerinaj anual la Lourdes \u00eempreun\u0103 cu managerii s\u0103i. De asemenea, a organizat o vizit\u0103 la Lourdes pentru to\u021bi angaja\u021bii s\u0103i. Pralinele Rocher, care au fost introduse \u00een 1982, au fost denumite dup\u0103 pe\u0219tera Rocher de Massabielle din Lourdes, unde Fecioara Maria a ap\u0103rut \u00een 1858. Rocher \u00eenseamn\u0103 \"st\u00e2nc\u0103\" sau \"bolovan\" \u00een francez\u0103.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd a preluat conducerea companiei \u00een 1957, s-a adresat angaja\u021bilor cu o scrisoare \u00een care a afirmat c\u0103 singura sa dorin\u021b\u0103 pentru companie este s\u0103 fie puternic\u0103 \u0219i s\u0103 garanteze un viitor sigur \u0219i lini\u0219tit pentru angaja\u021bi \u0219i copiii lor. Delocalizarea, ra\u021bionalizarea \u0219i concedierile nu au fost niciodat\u0103 men\u021bionate \u00een vocabularul \u0219i strategia sa managerial\u0103, iar fabrica exista pentru om, nu omul pentru fabric\u0103. A organizat transportul angaja\u021bilor cu autobuzul de la casele lor la locul de munc\u0103 din Alba, precum \u0219i \u00eentoarcerea acas\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul turei. Le-a oferit salarii peste medie, asisten\u021b\u0103 medical\u0103 gratuit\u0103 \u0219i alte beneficii sociale, motiv pentru care angaja\u021bii nu au intrat niciodat\u0103 \u00een grev\u0103. A ap\u0103rut rar \u00een public, nu a acordat niciodat\u0103 un interviu \u0219i a refuzat diplomele onorifice. A declarat c\u0103 numele unei persoane ar trebui s\u0103 apar\u0103 \u00een ziar doar de dou\u0103 ori - prima dat\u0103 c\u00e2nd s-a n\u0103scut \u0219i a doua oar\u0103 c\u00e2nd moare. \u00cen 1983, a \u00eenfiin\u021bat Funda\u021bia Ferrero, care promoveaz\u0103 dezvoltarea \u0219tiin\u021bei \u0219i a artei. \u00cen plus, funda\u021bia ofer\u0103 burse na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale pentru educa\u021bia copiilor actualilor \u0219i fo\u0219tilor angaja\u021bi \u0219i, de asemenea, prin programul Ferrero Seniors ofer\u0103 un num\u0103r mare de beneficii pentru to\u021bi cei care \u0219i-au dedicat mai mult de 25 de ani din via\u021b\u0103 companiei. A murit \u00een 2015, de Valentine's Day, la v\u00e2rsta de 89 de ani. 60 de mii de oameni au venit la funeraliile sale, iar magazinele, \u0219colile \u0219i institu\u021biile din Alba au fost \u00eenchise \u00een acea zi. A murit \u00een 2015, de Valentine's Day, la v\u00e2rsta de 89 de ani. 60 de mii de oameni au venit la funeraliile sale, iar magazinele, \u0219colile \u0219i institu\u021biile din Alba au fost \u00eenchise \u00een acea zi. <\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum am men\u021bionat \u00eentr-una dintre \u00eentreb\u0103rile anterioare, \u00een Croa\u021bia avem, de asemenea, un exemplu excelent de antreprenoriat social \u00een compania Tim Kabel, care este cunoscut\u0103 drept una dintre cele mai con\u0219tiente companii croate din punct de vedere social, condus\u0103 de cuplul Ivan \u0219i Mirjana Top\u010di\u0107. Compania implementeaz\u0103 o politic\u0103 pro-natalitate, iar femeile nu se confrunt\u0103 cu \u00eentreb\u0103ri incomode despre maternitate \u00een timpul interviurilor de angajare, ci sunt \u00eencurajate s\u0103 aib\u0103 copii, astfel \u00eenc\u00e2t angaja\u021bii primesc sprijin financiar pentru fiecare nou-n\u0103scut. Copiii tuturor angaja\u021bilor primesc o aloca\u021bie \u00een timpul studiilor liceale \u0219i superioare, iar \u00een timpul vacan\u021belor de var\u0103 li se permite s\u0103 lucreze \u00een cadrul companiei prin intermediul serviciului pentru studen\u021bi, la un tarif care este peste tariful orar mediu prescris pentru studen\u021bi. To\u021bi angaja\u021bii au dreptul de a lua un \u00eemprumut de la companie la cea mai mic\u0103 rat\u0103 a dob\u00e2nzii posibil\u0103. De asemenea, ace\u0219tia primesc prime de Pa\u0219te \u0219i de Cr\u0103ciun, iar salariile lor sunt semnificativ mai mari dec\u00e2t media croat\u0103. La sf\u00e2r\u0219itul fiec\u0103rui an de activitate, compania organizeaz\u0103 o excursie \u0219i o s\u0103rb\u0103toare pentru angaja\u021bi \u0219i so\u021bii acestora, \u00een cadrul c\u0103reia cel mai bun angajat al anului este anun\u021bat \u0219i prime\u0219te o prim\u0103 dubl\u0103 de Cr\u0103ciun.<\/p>\n\n\n\n

Despre provoc\u0103rile cu care se confrunt\u0103 tinerii ast\u0103zi...<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Tinerii din ziua de azi se confrunt\u0103 cu multe probleme. \u0218omajul, lipsa de perspective, presiunea de a \u00eendeplini standardele impuse de societate, dependen\u021bele, violen\u021ba \u00eentre colegi \u0219i s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 sunt c\u00e2teva dintre cele mai presante. Cauzele acestor probleme sunt multiple, dar a\u0219 dori s\u0103 m\u0103 refer la dou\u0103 cauze \u00een special.<\/p>\n\n\n\n

Prima cauz\u0103 este educa\u021bia formal\u0103 precar\u0103. Scopul educa\u021biei trebuie s\u0103 fie ac\u021biunea. Nu este important doar s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m cum este lumea, ci \u0219i cum s\u0103 fim activi \u00een ea \u0219i cum s\u0103 o schimb\u0103m. Aceast\u0103 a doua component\u0103 lipse\u0219te \u0219i, prin urmare, tinerii nu sunt preg\u0103ti\u021bi pentru provoc\u0103rile vie\u021bii reale \u0219i ale pie\u021bei muncii. \u00cen acela\u0219i mod, este necesar s\u0103 recunoa\u0219tem talentele copiilor de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eei ghid\u0103m \u00een direc\u021bia \u00een care acestea se vor realiza \u00een cel mai bun mod posibil, iar defectele vor fi reduse la minimum.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 cauz\u0103 este educa\u021bia spiritual\u0103 inadecvat\u0103. Societ\u0103\u021bii \u00eei lipse\u0219te alfabetizarea lingvistic\u0103, financiar\u0103, digital\u0103 \u0219i orice alta. Dar niciuna precum alfabetizarea spiritual\u0103. Tr\u0103im \u00eentr-un timp care relativizeaz\u0103 moralitatea, motiv pentru care tinerii nu \u00een\u021beleg ce este p\u0103catul, de ce este p\u0103cat \u0219i care sunt consecin\u021bele p\u0103catului asupra vie\u021bii. Acest lucru \u00eei determin\u0103 s\u0103 fac\u0103 alegeri gre\u0219ite \u00een via\u021b\u0103, iar aceste alegeri \u00eei conduc la naufragii \u00een cel mai r\u0103u caz \u0219i la insatisfac\u021bie \u00een cel mai bun caz. Ei primesc o imagine deosebit de distorsionat\u0103 a vie\u021bii, pe care nu \u0219tiu cum s\u0103 o abordeze critic, prin intermediul mass-media \u0219i al re\u021belelor sociale, care adesea promoveaz\u0103 materialismul de\u0219\u0103n\u021bat, un cult nes\u0103n\u0103tos al frumuse\u021bii, faima instantanee \u0219i succesul peste noapte f\u0103r\u0103 munc\u0103. Este necesar s\u0103 \u00eencepem s\u0103-i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m pe copii \u0219i pe tineri c\u0103 cel mai important lucru \u00een via\u021b\u0103 este s\u0103 tindem spre sfin\u021benie, iar a fi sf\u00e2nt \u00eenseamn\u0103 a fi cel mai bun \u00een dragoste, onestitate \u0219i responsabilitate. Societatea de ast\u0103zi nu mai are nevoie de un computer mai puternic sau de o ma\u0219in\u0103 mai rapid\u0103, dezvoltarea tehnologic\u0103 a ajuns la un punct \u00een care a dep\u0103\u0219it ceea ce oamenii au nevoie. Lumea strig\u0103 dup\u0103 modele morale. Exist\u0103 cele mai mari oportunit\u0103\u021bi \u0219i cea mai mic\u0103 concuren\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ultimul mesaj al lui Zoran...<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen loc de lucruri p\u0103m\u00e2nte\u0219ti, ar trebui s\u0103 alerg\u0103m dup\u0103 gloria cereasc\u0103. S\u0103 investim \u00een dragostea pentru Dumnezeu \u0219i \u00een dragostea pentru oameni. Oricine face acest lucru va culege un dividend bogat. Este o re\u021bet\u0103 pentru succesul vie\u021bii \u0219i singura investi\u021bie sigur\u0103 de pe P\u0103m\u00e2nt!<\/p>\n\n\n

\n
\"\"
Zoran Rajn prezint\u0103 activitatea International Crowdfunding Center (ICFC) la conferin\u021ba E-FIX.<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Zoran Rajn organizeaz\u0103 un curs de formare pentru \u00eentreprinderile nou-\u00eenfiin\u021bate la ZICER - Centrul de inovare din Zagreb.<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":1788,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[49],"tags":[],"class_list":["post-1785","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interviews"],"wpcf_dashboard":"

Please log in first? Click here to login<\/a><\/div>